Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele liniament:

LINIAMÉNT s. n. 1. linie elementară care indică forma generală a unui fapt, a unui obiect. 2. schiță a unei lucrări, primele contururi ale unei opere. (< fr. linéament)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

LINIAMÉNT, liniamente, s. n. 1. Linie (1), trăsătură. 2. Prima schiță a unei lucrări. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. linéament (după linie).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


LINIAMÉNT s.n. (Rar) 1. Linie. 2. Prima schiță a unei lucrări, primele contururi ale unei opere. [Pron. -ni-a-, pl. -te, -turi. / cf. fr. linéament].
Sursa: Dicționar de neologisme

liniamént, liniár, V. lineament, linear.
Sursa: Dicționaru limbii românești

liniamént (-ni-a-) s. n., pl. liniaménte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

liniament n. 1. linie delicată: liniamentele mâinii; 2. fig. prima schiță a unei opere; 3. pl. trăsurile feței.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LINIAMÉNT, liniamente, s. n. 1. Linie (1), trăsătură. 2. Prima schiță a unei lucrări. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. linéament (după linie).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LINIAMÉNT s. n. 1. linie elementară care indică forma generală a unui fapt, a unui obiect. 2. schiță a unei lucrări, primele contururi ale unei opere. (< fr. linéament)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

LINIAMÉNT, liniamente, s. n. 1. Linie (1), trăsătură. 2. Prima schiță a unei lucrări. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. linéament (după linie).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

LINIAMÉNT s.n. (Rar) 1. Linie. 2. Prima schiță a unei lucrări, primele contururi ale unei opere. [Pron. -ni-a-, pl. -te, -turi. / cf. fr. linéament].
Sursa: Dicționar de neologisme

liniamént, liniár, V. lineament, linear.
Sursa: Dicționaru limbii românești

liniamént (-ni-a-) s. n., pl. liniaménte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

liniament n. 1. linie delicată: liniamentele mâinii; 2. fig. prima schiță a unei opere; 3. pl. trăsurile feței.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LINIAMÉNT, liniamente, s. n. 1. Linie (1), trăsătură. 2. Prima schiță a unei lucrări. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. linéament (după linie).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)