LINIÁ vb. tr. a trage linii drepte. (< linie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
LINIÁ, liniez, vb. I. Tranz. A trage, a trasa linii (drepte și regulate) pe hârtie. [Pr.: -ni-a] – Din linie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a LINIÁ vb. I. tr. A trage linii (pe hârtie). [Pron. -ni-a. / < linie].
Sursa: Dicționar de neologisme
liniá (a ~) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 liniáză, 1 pl. liniém (-ni-em); conj. prez. 3 să liniéze; ger. liniínd (-ni-ind)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită LINIÁ, liniez, vb. I. Tranz. A trage, a trasa linii (drepte și regulate) pe hârtie. [Pr.: -ni-a] – Din linie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
linia - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul linie
