LIMITATÍV, -Ă adj. care limitează; restrictiv. (< fr. limitatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care restrânge între anumite limite. – Din fr. limitatif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
LIMITATÍV, -Ă adj. Care limitează. [Cf. fr. limitatif].
Sursa: Dicționar de neologisme
*limitatív, -ă adj. Care servește la limitat: dispozițiune limitativă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
limitatív adj. m., pl. limitatívi; f. limitatívă, pl. limitatíveSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care restrânge între anumite limite. – Din fr. limitatif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)