LIBÓV s. n. (Înv. și arh.) Dragoste, pasiune. ◊ Expr. A fi cu libov = a fi atrăgător, plăcut. – Slav (v. sl. ljubovi).Sursa: Dicționarul limbii române moderne líbov n., pl. inuzitat urĭ (vsl. lĭubovĭ, bg. libov. V. ĭubesc). Vechĭ. Iubire. – Și lĭúbov și ĭúbov.
Sursa: Dicționaru limbii românești