Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele legislativ:

LEGISLATÍV, -Ă adj. referitor la legiferare, care legiferează. ♦ putere ~ă (și s. n.) = una dintre cele trei puteri ale statului constituțional, având atribuția de a elabora legi; organ ~ (și s. n.) = organ al puterii de stat care elaborează și adoptă legile. (< fr. législatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


LEGISLATÍV, -Ă, legislativi, -e, adj. Referitor la legi, la legiferarea legilor, la elaborarea și la adoptarea lor. ◊ Organ legislativ = organ care are împuternicirea de a elabora și a adopta legile. Putere legislativă = una dintre cele trei puteri în care se împarte puterea statului constituțional, care are atribuția de a face legi. Consiliu legislativ = consiliu care cercetează proiectele de lege și contribuie la îmbunătățirea și definitivarea lor. – Din fr. législatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

LEGISLATÍV, -Ă adj. Care se referă la legi. ♦ Care face legi. ◊ Organ legislativ = organ care elaborează și adoptă legile. [Cf. fr. législatif].
Sursa: Dicționar de neologisme

*legislatív, -ă adj. (lat. legislativus). Prin care se fac legĭ, legĭuitor: corp legislativ. Relativ la lege: act legislativ. Care are drept să facă legĭ: putere legislativă. Adv. Pe cale legislativă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

legislatív1 adj. m., pl. legislatívi; f. legislatívă, pl. legislatíve
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*legislatív2 s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

legislativ a. 1. care face legi: corp legislativ; 2. care e de natura legilor: măsuri legislative.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LEGISLATÍV, -Ă, legislativi, -e, adj. Referitor la legi, la legiferarea legilor, la elaborarea și la adoptarea lor. ◊ Organ legislativ (și substantivat, n.) = organ care are împuternicirea de a elabora și a adopta legile. Putere legislativă = parte a puterii de stat, care, prin parlament, realizează conducerea țării. Consiliu legislativ = consiliu care cercetează proiectele de lege și contribuie la îmbunătățirea și definitivarea lor. – Din fr. législatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)