Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele legător:

LEGĂTÓR, -OÁRE, legători, -oare, subst. I. S. m. și f. 1. Persoană specializată în legatul cărților. 2. Persoană care leagă snopii. II. S. f. Obiect cu care sau în care se leagă ceva. ♦ Spec. Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii. ♦ Spec. Basma. ♦ Spec. (Înv.) Cravată. ♦ Spec. (Înv.) Fular. – Lega + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


legătór m. (după fr. relieur). Barb. Acela care leagă (scorțește) cărțile. – Curat rom. și ob. în popor scorțitor.
Sursa: Dicționaru limbii românești

legătór s. m., pl. legătóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

legător m. cel ce leagă cărți.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LEGĂTÓR, -OÁRE, (I) legători, -oare, s. m. și f., (II) legători, s. f. I. S. m. și f.Persoană specializată în legatul cărților. 2. Persoană care leagă snopii. II. S. f. Obiect cu care sau în care se leagă ceva. ♦ Spec. Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii. ♦ Spec. Basma. ♦ Spec. (înv.) Cravată. ♦ Spec. (înv.) Fular. – Lega + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)