Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele lăr:

LAR s. m. maimuță arboricolă din sud-estul Asiei, cu mâini lungi, albe. (< germ. Lar)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


2) *lar m. (lat. lar, láris, de la un cuv. etrusc care însemna „șef”). Numele zeilor protectorĭ aĭ vetreĭ domestice la Romanĭ. Pl. Fig. Casa părintească saŭ casa ta, domiciliu: a-țĭ revedea lariĭ tăĭ. V. penațĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

1) lar (ngr. și vgr. láros, lat. lărus). Un fel de pasăre care prinde pește zburînd pe deasupra apelor: un stol de larĭ albĭ (Vlah. Rom. Pit. Ins. Șerp. 63). V. gĭușcă. goeland.
Sursa: Dicționaru limbii românești

lar, interj. – v. ler.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

!lar s. m., pl. lari
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

l-ar pr. + vb. aux. (l-ar mânca)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

lar m. numele zeului domestic, la Romani; pl. lari, fig. casa, locuința.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LAR, lari, s. m. 1. Divinitate în mitologia romană, considerată a fi protector al casei și al familiei. 2. Fig. Cămin, casă (părintească). – Din lat. Lar, Laris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

lăr, interj. – v. ler.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș