LĂDÍȚĂ, lădițe, s. f. Diminutiv al lui ladă; lădișoară, lăduță. – Ladă + suf. -iță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a lădíță f., pl. e. Dim. d. ladă. (Și sîrb. dim. ladica).
Sursa: Dicționaru limbii românești
lădíță s. f., g.-d. art. lădíței; pl. lădíțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită LĂDÍȚĂ, lădițe, s. f. Diminutiv al lui ladă', lădișoară, lăduță. – Ladă + suf. -iță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)