Am găsit 22 de definiții pentru cuvantul/cuvintele l:

L s. m. invar. A cincisprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă (3) laterală (2) dentală). [Pr.: le].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


L num. card. (Scris cu majusculă) Simbol matematic pentru numărul 50 în sistemul roman de scriere a numerelor.
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare

l1 (literă) [cit. el / le / lî] s. m. / s. n., pl. l / l-uri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

l2 (sunet) [cit. ] s. m., pl. l
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

l-, -l, -l- v. el
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

L s. m. invar. 1. A cinsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (consoană sonantă lichidă laterală dentală). 2. Cifră romană cu valoarea 50. 3. (MED.) Abreviere pentru vertebră lombară sau rădăcină nervoasă lombară, urmată de număr. 4. Formă neaccentuată (scurtă) de acuzativ a pronumelui personal el. 5. Simbol pentru liră2.
Sursa: Dicționar enciclopedic

l (METR.), simbol pentru litru.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’AMOR CHE MOVE IL SOLE E L’ALTRE STELLE (it.) iubirea... mișcă Soarele și celelalte stele – Dante, „Paradisul”, 33, 145. Proslăvirea puterii universale a iubirii.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’ÉTAT C’EST MOI (fr.) statul sunt eu – Cuvinte pe care Ludovic al XIV-lea le-ar fi rostit în 1651 în fața Statelor generale. Indică chintesența monarhiei absolute și, prin extensie, tendințele dictatoriale.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’HOMME EST NÉ LIBRE (fr.) omul s-a născut liber – J.-J. Rousseau, „Le contrat social”, I.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’HOMME N’EST QU’UN ROSEAU, LE PLUS FAIBLE DE LA NATURE, MAIS C’EST UN ROSEAU PENSANT (fr.) omul nu e decât o trestie, cea mai fragilă din natură, dar o trestie gânditoare – Pascal, „Pensées”, 347. Deși este o făptură fragilă, omul este puternic prin inteligență.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’HOMMES PROPOSE, DIEU DISPOSE (fr.) omul propune, Dumnezeu dispune – Finalizarea unor acțiuni ale omului nu depinde, totdeauna, de voința sau dorința lui.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’UNIVERS EST UN CERCLE DÓNT LE CENTRE EST PARTOUT ET LA CIRCONFÉRENCE NULLE PART (fr.) Universul este un cerc al cărui centru e pretutindeni și a cărui circumferință nu e nicăieri – Pascal, „Pensées”.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’AQUILA, oraș în Italia centrală, centrul ad-tiv al reg. Abruzzo, situat la poalele masivului Gran Sasso d’Italia, la 714 m alt., pe stg. râului Aterno, la 87 km NE de Roma; 69,4 mii loc. (1997). Ind. electrotehnică, chimică, a mat. de constr., textilă, de prelucr. a lemnului și alim. Universitate. Bisericile Santa Maria di Collemaggio (1287-1294), San Bernardino (1454-1472) ș.a. Castel (1535-1549), fântână (1272). Stațiune climaterică. Turism. Fundat în 1240 din ordinul împăratului Frederic II.
Sursa: Dicționar enciclopedic

LŌDῙ, dinastie afgană de sultani din Delhi, fondată în 1451 de către Bahlul Șah Ghazi, care a durat până în 1526, când a fost înlăturată de Marii Moguli; în timpul ei au fost construite numeroase monumente arhitectonice.
Sursa: Dicționar enciclopedic

l m. A doŭă-spre-zecea literă a alfabetuluĭ latin. Ca număr, ĭa [!] însemna 50 și, ca atare, se presupune că se derivă din psi vgr. după ce a trecut pin [!] forma Ψ1.
Sursa: Dicționaru limbii românești

-l și l-, pron. personal de pers. III sing. m. la ac. (aceĭașĭ origine cu pron. el). Pe el, pe dînsu: du-l, nu-l duce. Cînd nu se poate lega de o vocală, devine îl: îl duc. – Fals 'l.
Sursa: Dicționaru limbii românești

LÆSØ [lásö], insulă daneză în partea de N a str. Kattegat, la NE de pen. Iutlanda (Jylland); 111 km2. Orașe pr.: Vesterø Havn, Østerby Havn.
Sursa: Dicționar enciclopedic

L’ANSE AUX MEADOWS [lans əu medəuz], sit în NE Canadei (Newfoundland). Aici se găsesc urme ale debarcării normanzilor; reprezintă prima așezare a europenilor în Lumea Nouă. Declarat Parc Național Istoric (1977).
Sursa: Dicționar enciclopedic

L m. 1. a douăsprezecea literă a alfabetului; 2. cifră romană în valoare de 50.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

L, l, s. m. 1. A cincisprezecea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă laterală dentală). [Pr.: el, le, lî.Pl. și: (1, n.) l-uri].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

L1NCIURÍ, linciuresc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se băga în apă bălăcindu-se, împroșcând apa etc. – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)