Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele jilav:

JÍLAV, -Ă, jilavi, -e, adj. Umed; reavăn. [Acc. și: jiláv] – Din bg. žilav.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


jiláv (jilávă), adj.1. Umed, reavăn. – 2. (Banat) Puternic, zdravăn. Bg. žilav „elastic, lipicios”, cel de al doilea sens din sb. žilav „gros” și ambele din sl. žila „venă” (Miklosich, Lexicon, 198; Cihac, II, 158). Indicația din DAR, conform căreia cuvîntul este puțin folosit în Munt., nu este exactă. Pe de altă parte, jilav nu-l substituie pe umed, întrucît primul cuvînt conține ideea de „îmbibat, pătruns de umezeală pe toate părțile”. Der. din bg. vlažen „umed” (Conev 37) este greșită. Der. jilavă, s. f. (loc umed); jilăvie, s. f. (umezeală); jilavi, vb. (a îmbiba, a umezi); jilăveală, s. f. (umezeală); jilăvete (var. jiloveață), s. f. (bîtă, par), în Banat, din al doilea sens al lui jilav.
Sursa: Dicționarul etimologic român

jílav/jiláv adj. m., pl. jílavi/jilávi; f. jílavă/jilávă, pl. jílave/jiláve
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

jílav (est) i jiláv (vest), -ă adj. (bg. žilav, „elastic”, sîrb. „vînos, ațos”). Umed, cam ud: pămînt jilav, rufe jilave. V. igrasios și reavăn.
Sursa: Dicționaru limbii românești

jilav a. 1. ud: nisipul jilav și moale al prundului OD.; 2. umed (vorbind mai ales de vremea). [Slav. JILAVŬ, plin de vine, din JILU, vână de apă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

JÍLAV, -Ă, jilavi, -e, adj. Umed; reavăn. [Acc. și: jiláv] – Din bg. žilav.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

JÍLAV, -Ă, jilavi, -e, adj. Umed; reavăn. [Acc. și: jiláv] – Din bg. žilav.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

jiláv (jilávă), adj.1. Umed, reavăn. – 2. (Banat) Puternic, zdravăn. Bg. žilav „elastic, lipicios”, cel de al doilea sens din sb. žilav „gros” și ambele din sl. žila „venă” (Miklosich, Lexicon, 198; Cihac, II, 158). Indicația din DAR, conform căreia cuvîntul este puțin folosit în Munt., nu este exactă. Pe de altă parte, jilav nu-l substituie pe umed, întrucît primul cuvînt conține ideea de „îmbibat, pătruns de umezeală pe toate părțile”. Der. din bg. vlažen „umed” (Conev 37) este greșită. Der. jilavă, s. f. (loc umed); jilăvie, s. f. (umezeală); jilavi, vb. (a îmbiba, a umezi); jilăveală, s. f. (umezeală); jilăvete (var. jiloveață), s. f. (bîtă, par), în Banat, din al doilea sens al lui jilav.
Sursa: Dicționarul etimologic român

jílav/jiláv adj. m., pl. jílavi/jilávi; f. jílavă/jilávă, pl. jílave/jiláve
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

jílav (est) i jiláv (vest), -ă adj. (bg. žilav, „elastic”, sîrb. „vînos, ațos”). Umed, cam ud: pămînt jilav, rufe jilave. V. igrasios și reavăn.
Sursa: Dicționaru limbii românești

jilav a. 1. ud: nisipul jilav și moale al prundului OD.; 2. umed (vorbind mai ales de vremea). [Slav. JILAVŬ, plin de vine, din JILU, vână de apă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

JÍLAV, -Ă, jilavi, -e, adj. Umed; reavăn. [Acc. și: jiláv] – Din bg. žilav.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)