JETÓN, jetoane, s. n. 1. Fisă. 2. Sumă plătită membrilor unui consiliu de administrație al unei întreprinderi pentru fiecare ședință la care iau parte. – Din fr. jeton.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a JETÓN s. n. 1. fisă. ♦ ~ de prezență = a) fisă cu care se marchează prezența la un consiliu de administrație al unei societăți și pe baza căreia se încasează o sumă ca remunerație; (p. ext.) suma încasată; b) fisă, placă de metal care se așază la tabloul de pontaj de la poarta întreprinderii. 2. piesă mică de carton, lemn sau plastic, pătrată, pe care sunt desenate imagini diferite, în jocurile didactice de cunoaștere a mediului înconjurător. (< fr. jeton)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
JETÓN s.n. Fisă. ♦ Piesă cu care se marchează prezența la un consiliu de administrație al unei societăți și pe baza căreia se încasează o sumă ca remunerație; (p. ext.) suma încasată. [< fr. jeton].
Sursa: Dicționar de neologisme
* jetón m., pl. oane (fr. jeton, d. jeter, a arunca, lat. jactare, d. jácere, a arunca. V. trec). Marcă, fișă, bucată de metal orĭ de alt-ceva în formă de medalie orĭ și altfel întrebuințată la joc și la altele: jeton de prezență în consiliu uneĭ băncĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
jetón s. n., pl. jetoáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită jeton n. bucată de metal, fildeș sau os, ce servă a marca și a socoti la joc. V. prezență.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
JETÓN, jetoane, s. n. 1. Fisă. 2. Sumă plătită membrilor unui consiliu de administrație al unei întreprinderi pentru fiecare ședință la care iau parte. – Din fr. jeton.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)