IZDĂRITÚRĂ, izdăritúri, s. f. (Înv.) 1. Plan, proiect. 2. Creație. (din izdări + suf. -(i)tură; cf. ijderi)Sursa: Dicționarul etimologic român
izdăritúră f., pl. ĭ (d. *izdăresc = ijderesc). Vechĭ. Intențiune, plan.
Sursa: Dicționaru limbii românești