Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele ispașă:

ISPÁȘĂ s. f. (Înv.) Despăgubire, amendă plătită pentru stricăciunile făcute de vitele intrate pe un teren (cultivat) străin; p. ext. constatarea la fața locului a acestor stricăciuni. – Din ispăși (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ispáșă f., pl. e și ășĭ (d. ispăși; pol. ispasz. V. ispas). Prețuirea saŭ constatarea pagubeĭ făcute de vite în semănăturĭ saŭ a ĭerbiĭ păscute pe islazu altuĭa saŭ a jafuluĭ și devastărilor: să facĭ ispașă (Sadov. VR. 1911, 3, 332). Banĭ p. a compensa această pagubă: să vezĭ ce ispașă are să plătească (tot acolo, tot pag. 332). – Și ispáșie (Mold. sud): vine prefectu să facă ispașie stricăcĭunilor (Sp. Popescu, VR. 1909, 8, 175).
Sursa: Dicționaru limbii românești

ispáșă (înv.) s. f., art. ispáșa, g.-d. art. ispáșei; pl. ispáșe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ispașă f. prețuirea pagubei făcută de vite într’o țarină: a venit rușinat dela ispașă CR. [Pol. ispasz, pagubă făcută de vite (din slav. ispasati, a paște)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ISPÁȘĂ, ispașe, s. f. (Înv.) Despăgubire, amendă plătită pentru stricăciunile făcute de vitele intrate pe un teren (cultivat) străin; p. ext. constatarea la fața locului a acestor stricăciuni. – Din ispăși (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)