INVITAȚIÚNE s. f. v. invitație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
INVITAȚIÚNE s.f. v. invitație.
Sursa: Dicționar de neologisme
*invitațiúne f. (lat. invitátio, -ónis). Acțiunea de a invita, chemare: invitațiune la o nuntă (un ospăț, un bal), bilet de invitațiune, a primi o invitațiune. – Și -áție.
Sursa: Dicționaru limbii românești
invitați(un)e f. acțiunea de a invita.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
INVITAȚIÚNE s. f. v. invitație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 