INVIOLÁBIL, -Ă, inviolabili, -e, adj. Care nu poate fi violat, încălcat, atins. ♦ Care se află în mod legal la adăpost de orice urmărire, de orice atingere, de orice încălcare sau orice pedepsire. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. inviolable, lat. inviolabilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INVIOLÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi violat, încălcat; sacru; care se află în mod legal la adăpost de orice urmărire sau pedepsire. ◊ (despre un domiciliu) care nu poate fi percheziționat decât în cazurile prevăzute de lege. (< fr. inviolable, lat. inviolabilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INVIOLÁBIL, -Ă adj. De neviolat; care nu poate fi încălcat, atins. ♦ Care se află în mod legal la adăpost de orice urmărire, de orice atingere, de orice încălcare sau de orice pedepsire. [Pron. -vi-o-. / cf. lat. inviolabilis, fr. inviolable].
Sursa: Dicționar de neologisme
*inviolábil, -ă adj. (lat. in-violabilis). Care nu poate fi violat: jurămînt inviolabil. Apărat de constituțiune de orĭ-ce atac orĭ urmărire: domiciliu e inviolabil, consuliĭ (miniștriĭ plenipotențiarĭ, ambasadoriĭ) îs inviolabilĭ. Adv. În mod inviolabil: secret păstrat inviolabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești
inviolábil (-vi-o-) adj. m., pl. inviolábili; f. inviolábilă, pl. inviolábileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită inviolabil a. 1. ce nu trebuie violat: jurământ inviolabil; 2. care nu poate fi arestat nici dat în judecată: ambasadorii sunt inviolabili.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
INVIOLÁBIL, -Ă, inviolabili, -e, adj. Care nu poate fi violat, încălcat, atins. ♦ Care se află în mod legal apărat de orice urmărire, de orice atingere, de orice încălcare sau de orice pedepsire. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. inviolable, lat. inviolabilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)