INTRODUCTÍV, -Ă, introductivi, -e, adj. Care servește ca introducere; de (la) început. – Din fr. introductif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INTRODUCTÍV, -Ă adj. de introducere, de (la) început; preliminar. (< fr. introductif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INTRODUCTÍV, -Ă adj. De introducere, de (la) început. [< fr. introductif].
Sursa: Dicționar de neologisme
*introductív, -ă adj. (d. lat. introductus, introdus, cu sufixu -iv; fr. introductif). Care servește la introducere: cuvinte introductive. Jur. Care servește ca început uneĭ procedurĭ: cercetare introductivă de instanță.
Sursa: Dicționaru limbii românești
introductív adj. m., pl. introductívi; f. introductívă, pl. introductíveSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită introductiv a. care servă de introducțiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
INTRODUCTÍV, -Ă, introductivi, -e, adj. Care servește ca introducere; de (la) început. – Din fr. introductif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)