Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele intrebare, retorica:

ÎNTREBÁRE, întrebări, s. f. Acțiunea de a (se) întreba.Semnul întrebării = semn de punctuație care se pune la sfârșitul unui enunț interogativ. ♦ Problemă, chestiune. ♦ Îndoială, incertitudine. – V. întreba.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


întrebáre f. Acțiunea de a întreba. Chestiune, interogațiune. A pune o întrebare cuĭva, a-l întreba. Semnu întrebăriĭ, semnu grafic care arată întrebarea („?”).
Sursa: Dicționaru limbii românești

întrebáre s. f., g.-d. art. întrebắrii; pl. întrebắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

întrebare f. chestiune, interogațiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÎNTREBÁRE, întrebări, s. f. Acțiunea de a (se) întreba. ◊ Semnul întrebării = semn de punctuație care se pune la sfârșitul unui enunț interogativ. ♦ Problemă, chestiune. ♦ Îndoială, incertitudine. – V. întreba.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RETÓRICĂ s.f. 1. Arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. ◊ Figură (de) retorică = formă de vorbire, întorsătură de frază care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și mai multă vigoare. 2. (Peior.) Declamație emfatică, lipsită de un fond serios de idei; discurs pompos. ♦ Afectare în vorbire. [Gen. -cii. / cf. fr. rhétorique, it. retorica, lat. rhetorica, gr. rhetorike].
Sursa: Dicționar de neologisme

retórică s. f., g.-d. art. retóricii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

retorică f. 1. arta de a vorbi frumos; 2. afectațiune de elocvență.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Forme flexionare:

întrebare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul întreba

întrebare - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul întrebare

retorica - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul retoric

retorică - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul retoric

retorica - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul retorică

retorică - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul retorică

întrebare - Substantiv feminin, Vocativ, singular - pentru cuvantul întrebare

retorică - Substantiv feminin, Vocativ, singular - pentru cuvantul retorică