Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele interogativ:

INTEROGATÍV, -Ă, interogativi, -e, adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. – Din fr. interrogatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


INTEROGATÍV, -Ă adj. care exprimă o întrebare. (< fr. interrogatif, lat. interrogativus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

INTEROGATÍV, -Ă adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. ◊ Propoziție interogativă (și s.f.) = propoziție prin care se formulează direct sau se reproduce o întrebare. [Cf. lat. interrogativus, fr. interrogatif].
Sursa: Dicționar de neologisme

*interogatív, -ă adj. (lat. inter-rogativus. V. pre-rogativă). Gram. Care arată întrebarea, de întrebare: propozițiune interogativă, gest interogativ. Adv. În mod interogativ: a privi interogativ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

interogatív adj. m., pl. interogatívi; f. interogatívă, pl. interogatíve
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

interogativ a. ce arată o întrebare: semn interogativ.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

INTEROGATÍV, -Ă, interogativi, -e, adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. – Din fr. interrogatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)