INTERMINÁBIL, -Ă, interminabili, -e, adj. Care nu se (mai) termină, foarte lung sau exagerat de lung; nesfârșit. ♦ De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare. – Din fr. interminable, lat. interminabilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INTERMINÁBIL, -Ă adj. care nu se (mai) termină, nesfârșit (de lung). (< fr. interminable, lat. interminabilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INTERMINÁBIL, -Ă adj. Nesfârșit, care nu se mai sfârșește. ♦ De dimensiuni foarte mari. [Cf. fr. interminable].
Sursa: Dicționar de neologisme
*interminábil, -ă adj. (lat. in-terminabilis). Care nu se poate termina: operă interminabilă. Fig. Prea lung: proces interminabil. Prea înalt: om interminabil. Adv. În mod interminabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești
interminábil adj. m., pl. interminábili; f. interminábilă, pl. interminábileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită interminabil a. care nu se mai termină, de o durată excesivă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
INTERMINÁBIL, -Ă, interminabili, -e, adj. Care nu se (mai) termină, foarte lung sau exagerat de lung; nesfârșit. ♦ De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare. – Din fr. interminable, lat. interminabilis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)