INFUZÁ, infuzez, vb. I. Tranz. A turna apă clocotită peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. – Din fr. infuser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INFUZÁ vb. tr. 1. a face o infuzie. 2. a face să pătrundă (un lichid) într-un corp. 3. (fig.) a comunica, a face să pătrundă. (< fr. infuser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INFUZÁ vb. I. tr. A turna apă fiartă peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. [P.i. infúz. / < fr. infuser, cf. lat. infundere – a vărsa peste].
Sursa: Dicționar de neologisme
infuzá (a ~) vb., ind. prez. 3 infuzeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită INFUZÁ, infuzez, vb. I, Tranz. A turna apă clocotită peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie. – Din fr. infuser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
infuza - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul infuz
infuză - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul infuz