INDOLÉNT, -Ă, indolenți, -te, adj. Care este lipsit de energie; nepăsător, apatic; leneș, trândav. – Din fr. indolent, lat. indolens, -ntis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INDOLÉNT, -Ă adj., s. m. f. (om) lipsit de energie; leneș, nepăsător. (< fr. indolent, lat. indolens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INDOLÉNT, -Ă adj. Lipsit de energie; leneș, nepăsător; apatic. [Cf. fr. indolent].
Sursa: Dicționar de neologisme
*indolént, -ă adj. (lat. in-dolens, -éntis, pe care nu-l doare nimica, d. dolére, a durea). Nesimțitor, nepăsător, apatic: om, popor indolent. Adv. Cu indolență.
Sursa: Dicționaru limbii românești
indolént adj. m., pl. indolénți; f. indoléntă, pl. indolénteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită indolent a. lipsit de energie, nesimțitor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
INDOLÉNT, -Ă, indolenți, -te, adj. Care este lipsit de energie; nepăsător, apatic; leneș, trândav. – Din fr. indolent, lat. indolens, -ntis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)