Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele indica:

INDICÁ, indíc, vb. I. Tranz. 1. A arăta pe cineva sau ceva; a face cunoscut, a semnala. 2. A recomanda, a prescrie (tratamente, medicamente etc.). – Din fr. indiquer, lat. indicare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


INDICÁ vb. tr. 1. a arăta, a desemna; a face cunoscut, a semnala. 2. a recomanda, a prescrie (un tratament). (< fr. indiquer, lat. indicare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

INDICÁ vb. I. tr. 1. A arăta, a desemna; a face cunoscut, a semnala. 2. A recomanda, a prescrie (un tratament). [P.i. indíc. / cf. fr. indiquer, lat., it. indicare].
Sursa: Dicționar de neologisme

indicá (a ~) vb., ind. prez. 3 indícă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

indicà v. 1. a arăta; 2. fig. a denota: asta indică o mare răutate.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

INDICÁ, indic, vb. I. Tranz. 1. A arăta pe cineva sau ceva; a face cunoscut, a semnala. 2. A recomanda, a prescrie (tratamente, medicamente etc.). – Din fr. indiquer, lat. indicare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

indica - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul indic

indică - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul indic