INATACÁBIL, -Ă, inatacabili, -e, adj. Care nu poate fi atacat, contestat; neatacabil. – Din fr. inattaquable.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INATACÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi atacat, contestat. (< fr. inattaquable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INATACÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi atacat; (spec.; jur.) care nu se poate ataca pe o cale de atac obișnuită. [Cf. fr. inattaquable].
Sursa: Dicționar de neologisme
*inatacábil, -ă adj. (fr. inattaquable). Care nu e atacabil, invulnerabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!inatacábil (i-na-/in-a-) adj. m., pl. inatacábili; f. inatacábilă, pl. inatacábileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită inatacabil a. ce nu poate fi atacat: titlu, drept inatacabil.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
INATACÁBIL, -Ă, inatacabili, -e, adj. Care nu poate fi atacat, contestat; neatacabil. – Din fr. inattaquable.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)