Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele inamic:

INAMÍC, -Ă, inamici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. Dușman, vrăjmaș (în război, în viața de fiecare zi etc.). 2. Adj. Dușmănos, ostil. [Var.: (înv.) inimíc, -ă adj., s. m. și f.] – Din lat. inimicus (după amic).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


INAMÍC, -Ă I. adj., s. m. f. (stat, putere etc.) dușman, vrăjmaș, adversar. II. adj. 1. dușmănos, ostil. 2. care aparține statului beligerant, adversar. (după lat. inimicus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

INAMÍC, -Ă adj., s.m. și f. Dușman, potrivnic, vrăjmaș. ♦ (Cel) care este dușmănos, ostil. [Var. inimic, -ă adj., s.m.f. / < lat. inimicus].
Sursa: Dicționar de neologisme

inamíc, inamici s. m. (intl.) polițist.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*ĭnamic, V. inimic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!inamíc (i-na-/in-a-) adj. m., s. m., pl. inamíci; adj. f., s. f. inamícă, pl. inamíce
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

INAMÍC, -Ă, inamici, -ce, adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. Statul beligerant adversar în caz de război; p. ext. forțele armate și cetățenii acestui stat. ♦ Dușman în viața de fiecare zi. 2. Adj. Care aparține statului beligerant adversar sau cetățenilor săi. ♦ Dușmănos, ostil. [Var.: (înv.) inimíc, -ă adj., s. m. și f.] – Din lat. inimicus (după amic).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)