ILARITÁTE s. f. Explozie de râs colectivă la auzul sau la vederea unui lucru amuzant, caraghios. [Var.: hilaritáte s. f.] – Din fr. hilarité, lat. hilaritas, -atis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ILARITÁTE s. f. explozie generală de râs, veselie comună provocată de ceva caraghios, ridicol. (< fr. hilarité, lat. hilaritas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ILARITÁTE s.f. Râs general, veselie comună provocată de ceva amuzant, caraghios. [Cf. fr. hilarité, lat. hilaritas].
Sursa: Dicționar de neologisme
*ilaritáte f. (lat. hiláritas, -átis, d. hilarus și hilaris, vesel, d. vgr. ῾ilarós). Veselie, rîs: vorba luĭ a provocat mare ilaritate.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ilaritáte v. hilaritáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ilaritate f. veselie neașteptată.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ILARITÁTE s. f. v. hilaritate.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)