Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele huța:

hutá vb. I refl. (reg.) a se da în scrânciob, a se da huța.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme


hútă, -e, s.f. – Sirenă (zona minieră Baia Mare). – Probabil din germ. Hupe „corn, sirenă„.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

HÚȚA interj. Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa. [Var.: úța interj.] – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

huțá vb. I (reg.) a legăna, a balansa, a hâțâna, huțuța.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

húța/húța-húța interj.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

huța f. leagăn de petrecere al copiilor: tata dându-ne huța CR. [Onomatopee, după strigătul huța ! huța ! ce scot copiii la datul în leagăn].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

HÚȚA interj. (Adesea repetat) Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa. [Var.: úța interj.] – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

húță1, húțe, s.f. (reg.) scrânciob mic; leagăn de copii.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

húță2, húțe, s.f. (reg.) fiecare din fetele care gătesc mireasa; una din femeile care duc la mire cămașa acestuia.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme