Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele hipofiză:

HIPOFIZÁ vb. I. tr. (Biol.) A aplica metoda hipofizării. [Cf. fr. hypophiser].
Sursa: Dicționar de neologisme


HIPOFÍZĂ, hipofize, s. f. (Și în sintagma glandă hipofiză) Glandă endocrină cu funcții multiple, situată la baza creierului și având o mare influență asupra celorlalte glande, în special asupra glandelor sexuale și a tiroidei; adenohipofiză. – Din fr. hypophyse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

HIPOFÍZĂ s. f. glandă endocrină pe fața inferioară a encefalului; glandă pituitară. (< fr. hypophyse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

HIPOFÍZĂ s.f. (Anat.) Glandă endocrină situată pe fața inferioară a encefalului; glandă pituitară. [< fr. hypophyse, cf. gr. hypo – sub, physis – creștere].
Sursa: Dicționar de neologisme

HIPOFÍZĂ (‹ fr. {i}; {s} gr. hypophysis „creștere dedesubt”) s. f. Glandă endocrină coordonatoare, la animalele vertebrate și la om, situată la baza creierului, formată dintr-un lob anterior (adenohipofiza) și unul posterior (neurohipofiza), legat de hipotalamus. Secretă numeroși hormoni, din care cei mai importanți sunt: hormonul de creștere sau somatotrop, hormonii care stimulează secreția altor glande endocrine (tireotrop, corticotrop sau ACTH) etc. Împreună cu hipotalamusul, h. formează un sistem funcțional unic (sistemul hipotalamic-hipofizar).
Sursa: Dicționar enciclopedic

hipofíză s. f., g.-d. art. hipofízei; pl. hipofíze
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

HIPOFÍZĂ, hipofize, s. f. (Și în sintagma glandă hipofiză) Glandă endocrină cu funcții multiple, situată la baza creierului și având o mare influență asupra creșterii organismului, dar și asupra celorlalte glande, în special a glandelor sexuale și a tiroidei; adenohipofiză. – Din fr. hypophyse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)