HEP interj. Strigăt cu care birjarii atrag atenția pietonilor să se ferească din drum.Sursa: Dicționarul limbii române moderne hep2, hepuri, s.n. (reg.) Cosor, cuțit încovoiat pentru tăiatul viilor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
hep1, interj. (reg.) 1. Strigăt de goană al vânătorilor. 2. Strigăt al pădurarilor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
hep (-puri), s. n. – Cosor. Origine necunoscută. În Olt.Sursa: Dicționarul etimologic român hep! hep! interj. ironică la adresa Jidanilor: Nuhăm, Nuhăm, hep, hep, hep!
Sursa: Dicționaru limbii românești
hep ! int. strigăt de goană al vânătorilor: hep! hep!
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a