HEGEMÓNIC, -Ă, hegemonici, -ce, adj. De hegemonie, cu caracter de hegemonie. [Var.: heghemónic, -ă adj.] – Din germ. hegemonisch.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HEGEMÓNIC, -Ă adj. Referitor la hegemonie, cu caracter de hegemonie. [Cf. germ. hegemonisch, it. egemonico].
Sursa: Dicționar de neologisme
*hegemónic adj. m., pl. hegemónici; f. hegemónică, pl. hegemóniceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită HEGEMÓNIC, -Ă, hegemonici, -ce, adj. De hegemonie, cu caracter de hegemonie. [Var.: heghemónic, -ă adj.] – Din germ. hegemonisch.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)