Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele hamac:

HAMÁC, hamacuri (hamace), s. n. Pânză (de vele) sau plasă dreptunghiulară de sfoară, care se întinde orizontal între doi stâlpi, doi copaci etc. și care servește ca pat mobil sau ca leagăn. – Din fr. hamac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


HAMÁC s. n. plasă care se poate suspenda orizontal, servind drept pat. ◊ palanchin pentru transportul călătorilor prin locurile greu accesibile din pădurile Africii. (< fr. hamac)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

HAMÁC s.n. Plasă sau pânză care se poate suspenda între doi stâlpi etc. în așa fel încât să folosească drept pat mobil. [Pl. -uri, -e. / < fr. hamac, sp. hamaca < cuv. caraib].
Sursa: Dicționar de neologisme

*hamác n., pl. e (fr. hamac, d. sp. hamaca, cuv. luat de la Caraibĭ). Pat spînzurat format dintr´o plasă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

hamác s. n., pl. hamácuri/hamáce
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

hamac n. pat format dintr´o bucată de pânză sau dintr’o rețea și suspendat de extremități, ca să se poată balanța.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

HAMÁC, hamacuri, s. n. Pânză (de vele) sau plasă dreptunghiulară de sfoară, care se întinde orizontal între doi stâlpi, doi copaci etc. și care servește ca pat mobil sau ca leagăn. [Pl. și: hamace] – Din fr. hamac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

HAMÁC, hamacuri (hamace), s. n. Pânză (de vele) sau plasă dreptunghiulară de sfoară, care se întinde orizontal între doi stâlpi, doi copaci etc. și care servește ca pat mobil sau ca leagăn. – Din fr. hamac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

HAMÁC s. n. plasă care se poate suspenda orizontal, servind drept pat. ◊ palanchin pentru transportul călătorilor prin locurile greu accesibile din pădurile Africii. (< fr. hamac)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

HAMÁC s.n. Plasă sau pânză care se poate suspenda între doi stâlpi etc. în așa fel încât să folosească drept pat mobil. [Pl. -uri, -e. / < fr. hamac, sp. hamaca < cuv. caraib].
Sursa: Dicționar de neologisme

*hamác n., pl. e (fr. hamac, d. sp. hamaca, cuv. luat de la Caraibĭ). Pat spînzurat format dintr´o plasă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

hamác s. n., pl. hamácuri/hamáce
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

hamac n. pat format dintr´o bucată de pânză sau dintr’o rețea și suspendat de extremități, ca să se poată balanța.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

HAMÁC, hamacuri, s. n. Pânză (de vele) sau plasă dreptunghiulară de sfoară, care se întinde orizontal între doi stâlpi, doi copaci etc. și care servește ca pat mobil sau ca leagăn. [Pl. și: hamace] – Din fr. hamac.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)