HALIEÚTICĂ s.f. Arta pescuitului; pescărit. ♦ Tratat de pescuit. [Pron. -li-e-u-, gen. -cii. / < lat. halieutica, cf. gr. halieutikos – de pescar].
Sursa: Dicționar de neologisme
HALIEÚTICĂ, halieutici, s. f. 2. Arta pescuitului; pescuit. ♦ Tratat de pescuit. [Pr.: -li-e-] – Din lat. halieutica, fr. halieutique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
halieútică (-e-u-) s. f., g.-d. art. halieúticiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Forme flexionare:
halieutica - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul halieutic
halieutică - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul halieutic