Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele hăți:

HĂTÍ, hătesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zăgăzui, a baricada, a opri cursul unei ape, trecerea pe un drum etc. – Din ucr. hatyty.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


hătí, hătésc, vb. IV (reg., înv.) a trage, a scoate.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

hătí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hătésc, imperf. 3 sg. hăteá; conj. prez. 3 să hăteáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

HĂTÍ, hătesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zăgăzui, a baricada, a opri cursul unei ape, trecerea pe un drum etc. – Din ucr. hatyty.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

HĂȚÍ, hățesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zgâlțâi, a smuci pe cineva. – Din hăț1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

hățí, hățesc, vb. refl. – 1. A se apuca (de treabă), a începe o acțiune. 2. A se prinde (de ceva): „Toți de díșin se hățâră” (Memoria 2001: 33). – Din haț (indică o mișcare pentru a prinde sau a apuca; onomatopee).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

hățí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hățésc, imperf. 3 sg. hățeá; conj. prez. 3 să hățeáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

HĂȚÍ, hățesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zgâlțâi, a smuci pe cineva. – Din hăț1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)