Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele grozav:

GROZÁV, -Ă, grozavi, -e, adj. 1. Care produce groază (prin aspect, manifestări, consecințe); groaznic, îngrozitor. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens, de mare. Vânt grozav. ♦ (Adverbial) Tare, mult; foarte, extrem de... 3. Care iese cu totul din comun prin calitățile sale; remarcabil; excepțional. ◊ Expr. A se crede grozav = a avea o părere exagerat de bună despre sine. ♦ Curajos. ◊ Expr. (Substantivat) A face pe grozavul = a se lăuda, a se mândri (în mod nejustificat) cu calitățile sale, a se grozăvi. – Din bg. grozav.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

grozáv, -ă adj. (bg. grozav, vsl. grozavŭ. V. groază). Teribil, formidabil: o artilerie grozavă). Oribil: crimă grozavă. A te face grozav (Iron.), a-țĭ da aere de om grozav. Adv. Foarte: mă doare grozav, urît grozav, grozav de urît (foc de urît).
Sursa: Dicționaru limbii românești


GROZAV, boier moldovean, vornic al lui Petru Rareș. A repurtat victoria de la Feldioara (iun. 1529) asupra partizanilor lui Ferdinand I de Habsburg, adversarii lui Ioan Zápolya, pe care îl sprijinea domnul Moldovei.
Sursa: Dicționar enciclopedic

grozáv adj. m., pl. grozávi; f. grozávă, pl. grozáve
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

grozav a. 1. ce insuflă groază; 2. (ironic) fulău, palavragiu: da grozav mai ești ! [Slav. GROZAVŬ, urîcios]. ║ adv. foarte: grozav de urît (dar și grozav de bine).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GROZÁV, -Ă, grozavi, -e, adj. 1. Care produce groază (prin aspect, manifestări, consecințe); groaznic, îngrozitor. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens, de mare. Vânt grozav. ♦ (Adverbial) Tare, mult; foarte, extrem de... 3. Care iese cu totul din comun prin calitățile sale; remarcabil; excepțional. ◊ Expr. A se crede grozav = a avea o părere exagerat de bună despre sine. ♦ Curajos. ◊ Expr. (Substantivat) A face pe grozavul = a se lăuda, a se mândri (în mod nejustificat) cu calitățile sale, a se grozăvi. – Din bg. grozav.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)