Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele gratuitate:

GRATUITÁTE, gratuități, s. f. (La sg.) Însușirea de a fi gratuit, de a nu costa nimic. ♦ (Concr.) Obiect (mai ales cărți) oferit în mod gratuit unei persoane de către instituția sau întreprinderea în care se elaborează sau se confecționează astfel de obiecte. ♦ Fig. (La sg.) Inutilitate, zădărnicie sau netemeinicie a unei acțiuni, a unei fapte etc.; (la pl.) fapte, vorbe, atitudini care se dovedesc inutile sau nejustificate. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. gratuité, lat. gratuitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


GRATUITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi gratuit; ceea ce se oferă gratuit. 2. (fig.) inutilitate, netemeinicie a unei acțiuni, a unei afirmații etc. (< fr. gratuité, lat. gratuitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

GRATUITÁTE s.f. Însușirea de a fi gratuit. [Pron. -tu-i-. / cf. fr. gratuité].
Sursa: Dicționar de neologisme

*gratuitáte f. (lat. gratuitas). Calitatea de a fi gratuit: învățămîntu în școala primară e gratuit.
Sursa: Dicționaru limbii românești

gratuitáte (-tu-i-) s. f., g.-d. art. gratuitắții; pl. gratuitắți
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

gratuitate f. ceeace-i gratuit: gratuitatea învățământului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GRATUITÁTE, gratuități, s. f. Însușirea de a fi gratuit, de a nu costa nimic. ♦ (Concr.) Obiect (mai ales cărți) oferit în mod gratuit unei persoane de către instituția sau întreprinderea în care se elaborează sau se confecționează astfel de obiecte. ♦ Fig. (La sg.) Inutilitate, zădărnicie sau netemeinicie a unei acțiuni, a unei fapte etc.; (la pl.) fapte, vorbe, atitudini care se dovedesc inutile sau nejustificate. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. gratuité, lat. gratuitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)