GLOSÁR, glosare, s. n. Listă sau colecție de cuvinte regionale, învechite sau puțin cunoscute, însoțite de explicația lor, concepută ca operă anexă ori independentă. ♦ (Înv.) Dicționar, vocabular. – Din lat. glossarium, fr. glossaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GLOSÁR s. n. listă de cuvinte mai puțin cunoscute, întâlnite într-un text sau culese dintr-o regiune, însoțite de explicații. (< lat. glossarium, fr. glossaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GLOSÁR s.n. Listă de cuvinte regionale ori învechite, însoțite de explicații. [< fr. glossaire, cf. lat. glossarium].
Sursa: Dicționar de neologisme
*glosár n., pl. e (vgr. glossárion, lat. glossarium). Carte care conține glose (cuv. rare) adunate. Vocabular, dicționar: Du Cange a lăsat un prețios glosar al limbiĭ latine mediĭ și infime.
Sursa: Dicționaru limbii românești
glosár s. n., pl. glosáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită glosar n. vocabular de vorbe vechi sau rare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GLOSÁR, glosare, s. n. Listă sau colecție de cuvinte regionale, învechite sau puțin cunoscute, însoțite de explicația lor, concepută ca operă anexă ori independentă. ♦ (Înv.) Dicționar, vocabular. – Din lat. glossarium, fr. glossaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)