Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele gingaș:

GÍNGAȘ, -Ă, gingași, -e, adj. 1. (Despre ființe și obiecte) Plăpând, firav; delicat, fin1. ♦ (Despre manifestările ființelor) Plin de delicatețe (sufletească); sensibil. 2. (Despre oameni și animale) Mofturos, dificil la mâncare. ♦ (Despre plante) Care nu rezistă la frig sau la căldură excesivă. 3. (Despre lucruri, acțiuni etc.) Care cere multă pricepere pentru a putea fi dus la bun sfârșit; anevoios, dificil. [Acc. și: gingáș] – Din magh. dial. dsingás.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

gíngaș / gingáș (-șe), adj.1. Delicat, fragil, care se fărîmă. – 2. Delicat, iubitor. – 3. Delicat, complicat, dificil. – 4. Răsfățat. Mag. dial. dsingás, zsingás, în loc de gyengyés (Miklosich, Fremdw., 89; Cihac, II, 501; Berneker 300; Gáldi, Dict., 91; DAR), cf. sb., cr., slov. gingav „debil, leneș”. Sec. XVII. – Der. gingăși, vb. refl. (a slăbi, a deveni firav; a se răsfăța, a face nazuri); gingășie, s. f. (delicatețe).
Sursa: Dicționarul etimologic român


!gíngaș/gingáș adj. m., pl. gíngași/gingáși; f. gíngașă/gingáșă, art. gíngașa/gingáșa, pl. gíngașe/gingáșe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

gíngaș (est) și gingáș (vest), adj. (ung. gyenge, gyonge, dial. dsingás, gingaș, de unde și sîrb. gingay, leneș. V. gĭugĭulesc). Delicat, slab. Fig. Blînd, duĭos. Adv. Cu gingășie.
Sursa: Dicționaru limbii românești

gingaș a. 1. slab și delicat: corp gingaș; 2. simțitor, ușor de înduioșat. [Ung. GYÖNGÉS].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GÍNGAȘ, -Ă, gingași, -e, adj. 1. (Despre ființe și obiecte) Plăpând, firav; delicat, fin1. ♦ (Despre manifestările ființelor) Plin de delicatețe (sufletească); sensibil. 2. (Despre oameni și animale) Mofturos, dificil la mâncare. ♦ (Despre plante) Care nu rezistă la frig sau la căldură excesivă. 3. (Despre lucruri, acțiuni etc.) Care cere multă pricepere pentru a putea fi dus la bun sfârșit; anevoios, dificil. [Acc. și: gingáș] – Din magh. dial. dsingás.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)