GHINIÓN, ghinioane, s. n. Întâmplare, conjunctură nefavorabilă pentru cineva; nenoroc, neșansă. [Pr.: -ni-on] – Din fr. guignon.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GHINIÓN s. n. întâmplare, conjunctură nefavorabilă; nenoroc, neșansă; ghină. (< fr. guignon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GHINIÓN s.n. Nenoroc, neșansă. [Pron. -ni-on, pl. -oane, -onuri. / < fr. guignon].
Sursa: Dicționar de neologisme
*ghinión n., pl. oane (fr. guignon. Pin [!] urmare, în limba rom., în ale căreĭ dialecte există gn francez, nu se poate zice de cît [!] ghiñon, ca coñac, cañotă). Barb. Fam. Nenoroc (la joc ș. a.).
Sursa: Dicționaru limbii românești
ghinión (-ni-on) s. n., pl. ghinioáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GHINIÓN, ghinioane, s. n. Întâmplare, conjunctură nefavorabilă pentru cineva; nenoroc, neșansă. [Pr.: -ni-on] – Din fr. guignon.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) GHINIÓN, ghinioane, s. n. Întâmplare, conjunctură nefavorabilă pentru cineva; nenoroc, neșansă. [Pr.: -ni-on] – Din fr. guignon.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
GHINIÓN s. n. întâmplare, conjunctură nefavorabilă; nenoroc, neșansă; ghină. (< fr. guignon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GHINIÓN s.n. Nenoroc, neșansă. [Pron. -ni-on, pl. -oane, -onuri. / < fr. guignon].
Sursa: Dicționar de neologisme
*ghinión n., pl. oane (fr. guignon. Pin [!] urmare, în limba rom., în ale căreĭ dialecte există gn francez, nu se poate zice de cît [!] ghiñon, ca coñac, cañotă). Barb. Fam. Nenoroc (la joc ș. a.).
Sursa: Dicționaru limbii românești
ghinión (-ni-on) s. n., pl. ghinioáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GHINIÓN, ghinioane, s. n. Întâmplare, conjunctură nefavorabilă pentru cineva; nenoroc, neșansă. [Pr.: -ni-on] – Din fr. guignon.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)