GEOGNOZÍE s. f. Disciplină care studiază mineralele, rocile și resturile faunei și florei care alcătuiesc globul terestru. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géognosie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GEOGNOZÍE s. f. știință care studiază compoziția mineralogică și resturile faunei și florei globului pământesc. (< fr. géognosie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GEOGNOZÍE s.f. Știință care studiază compoziția mineralogică și resturile faunei și florei globului pământesc. [Gen. -iei. / cf. fr. géognosie < gr. ge – pământ, gnosis – cunoaștere].
Sursa: Dicționar de neologisme
*geognozíe f. (geo- și vgr. gnôsis, cunoaștere. V. diagnoză). Acea parte a geologiiĭ care se ocupă de compozițiunea scoarțeĭ pămîntuluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!geognozíe (ge-og-no-/-o-gno-) s. f., g.-d. geognozíi, art. geognozíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GEOGNOZÍE s. f. Disciplină care studiază mineralele, rocile și resturile faunei și florei care alcătuiesc globul terestru. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géognosie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)