GÁNGSTER, gangsteri, s. m. Membru al unei bande de răufăcători; p. gener. bandit, răufăcător. – Din fr., engl. gangster.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a GÁNGSTER s. m. membru al unei bande de răufăcători, de criminali. (< fr., engl. gangster)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GÁNGSTER s.m. Nume dat (în S.U.A.) bandiților și criminalilor organizați în bande. [Pron. gang-. / < fr., engl. gangster].
Sursa: Dicționar de neologisme
GÁNGSTER, gangsteri, s. m. Membru al unei organizații criminale din SUA, din perioada prohibiției; p. gener. cel care, singur sau în bandă, comite acte ilegale uzând de violență; bandit, răufăcător. – Din fr., engl. gangster.
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
GÁNGSTER (< engl.) s. m. Membru al unei organizații criminale, ale cărei venituri proveneau din jaf, prostituție, trafic de narcotice și extorcări industriale, în S.U.A., în perioada prohibiției. ♦ P. ext. Criminal, răufăcător.Sursa: Dicționar enciclopedic gángster (gang-ster) s. m., pl. gángsteriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită GÁNGSTER, gangsteri, s. m. Membru al unei bande de răufăcători; p. gener. bandit, răufăcător. – Din fr., engl. gangster.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)