Am găsit 18 definiții pentru cuvantul/cuvintele găinaț:

GĂINÁȚ, găinațuri (găinați), s. n. (m.) Excremente de pasăre. [Pr.: gă-i-] – Lat. [stercus] gallinaceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


găináț (-ți), s. m. – Excrement de găină, și de pasăre în general. Lat. gallῑnāceum (Pușcariu 695; Densusianu, Hlr., 158; Candrea-Dens., 711; DAR), cf. it. gallinaccio, prov. galinat, sp. gallinaza.Der. găinăța, vb. (a-și lepăda păsările găinațul).
Sursa: Dicționarul etimologic român

găináț m. și n., pl. urĭ (lat. gallináceus, de găină, adică „fimus”, băligar [!], găinaț, orĭ -áceum, adică „stercus”, băligar). Excrement de pasăre. Fig. Triv. (numaĭ m.). Om mărunțel și neînsemnat. V. căcat și guano.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!găináț (gă-i-) s. n., pl. găináți
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

găinaț n. gunoiu de pasăre. [Lat. (FIMUS) GALLINACEUS].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GĂINÁȚ, găinați, s. m. Excrement de pasăre. [Pr.: gă-i-.Pl. și: (n.) găinațuri] – Lat. [stercus] gallinaceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GĂINÁȚ, găinațuri (găinați), s. n. (m.) Excremente de pasăre. [Pr.: gă-i-] – Lat. [stercus] gallinaceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

găináț (-ți), s. m. – Excrement de găină, și de pasăre în general. Lat. gallῑnāceum (Pușcariu 695; Densusianu, Hlr., 158; Candrea-Dens., 711; DAR), cf. it. gallinaccio, prov. galinat, sp. gallinaza.Der. găinăța, vb. (a-și lepăda păsările găinațul).
Sursa: Dicționarul etimologic român

găináț m. și n., pl. urĭ (lat. gallináceus, de găină, adică „fimus”, băligar [!], găinaț, orĭ -áceum, adică „stercus”, băligar). Excrement de pasăre. Fig. Triv. (numaĭ m.). Om mărunțel și neînsemnat. V. căcat și guano.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!găináț (gă-i-) s. n., pl. găináți
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

găinaț n. gunoiu de pasăre. [Lat. (FIMUS) GALLINACEUS].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GĂINÁȚ, găinați, s. m. Excrement de pasăre. [Pr.: gă-i-.Pl. și: (n.) găinațuri] – Lat. [stercus] gallinaceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GĂINÁȚ, găinațuri (găinați), s. n. (m.) Excremente de pasăre. [Pr.: gă-i-] – Lat. [stercus] gallinaceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

găináț (-ți), s. m. – Excrement de găină, și de pasăre în general. Lat. gallῑnāceum (Pușcariu 695; Densusianu, Hlr., 158; Candrea-Dens., 711; DAR), cf. it. gallinaccio, prov. galinat, sp. gallinaza.Der. găinăța, vb. (a-și lepăda păsările găinațul).
Sursa: Dicționarul etimologic român

găináț m. și n., pl. urĭ (lat. gallináceus, de găină, adică „fimus”, băligar [!], găinaț, orĭ -áceum, adică „stercus”, băligar). Excrement de pasăre. Fig. Triv. (numaĭ m.). Om mărunțel și neînsemnat. V. căcat și guano.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!găináț (gă-i-) s. n., pl. găináți
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

găinaț n. gunoiu de pasăre. [Lat. (FIMUS) GALLINACEUS].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GĂINÁȚ, găinați, s. m. Excrement de pasăre. [Pr.: gă-i-.Pl. și: (n.) găinațuri] – Lat. [stercus] gallinaceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

găinat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul găina