Am găsit 19 definiții pentru cuvantul/cuvintele gâză:

GAZÁ, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spațiu limitat acțiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii dăunătoare (paraziți, șoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice într-o zonă în timp de război pentru a distruge în masă; a expune o persoană sau un grup de persoane acțiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă pentru a le ucide. – Din fr. gazer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


GAZÁ vb. tr. 1. a răspândi, a infecta cu gaze toxice. 2. a arde capetele de fibre ieșite prin suprafața țesuturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. (< fr. gazer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

GAZÁ vb. I. tr. 1. A răspândi gaze toxice într-o anumită zonă (pentru a distruge oameni sau alte viețuitoare); a infecta (o regiune) cu gaze toxice. 2. A arde capetele de fibre ieșite prin suprafața țesăturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. [< fr. gazer].
Sursa: Dicționar de neologisme

gaza, gazez v. t. a elimina gaze intestinale în prezența altor persoane.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

gazá (a ~) vb., ind. prez. 3 gazeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

Gaza f. oraș în Siria, vechea cetate a Filistenilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GAZÁ, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spațiu limitat acțiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii dăunătoare (paraziți, șoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice într-o zonă în timp de război pentru a distruge în masă; a expune o persoană sau un grup de persoane acțiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă pentru a le ucide. – Din fr. gazer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GAZÁ, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spațiu limitat acțiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii dăunătoare (paraziți, șoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice într-o zonă în timp de război pentru a distruge în masă; a expune o persoană sau un grup de persoane acțiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă pentru a le ucide. – Din fr. gazer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

GAZÁ vb. tr. 1. a răspândi, a infecta cu gaze toxice. 2. a arde capetele de fibre ieșite prin suprafața țesuturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. (< fr. gazer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

GAZÁ vb. I. tr. 1. A răspândi gaze toxice într-o anumită zonă (pentru a distruge oameni sau alte viețuitoare); a infecta (o regiune) cu gaze toxice. 2. A arde capetele de fibre ieșite prin suprafața țesăturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. [< fr. gazer].
Sursa: Dicționar de neologisme

gaza, gazez v. t. a elimina gaze intestinale în prezența altor persoane.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

gazá (a ~) vb., ind. prez. 3 gazeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

Gaza f. oraș în Siria, vechea cetate a Filistenilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GAZÁ, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spațiu limitat acțiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii dăunătoare (paraziți, șoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice într-o zonă în timp de război pentru a distruge în masă; a expune o persoană sau un grup de persoane acțiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă pentru a le ucide. – Din fr. gazer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

gáză (-zii), s. f. – Voal de mătase. Fr. gaze. Sec. XIX, înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român

GẤZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

gấză s. f., g.-d. art. gấzei; pl. gấze
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

gâză f. Tr. (Maramureș) muscă. [Onomatopee].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GẤZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)