Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele fundație:

FUNDÁȚIE, fundații, s. f. 1. Element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau ca bază de susținere a unei construcții, a unui utilaj, a unei mașini etc.; fundament, bază, temelie. ♦ (La pl.) Ramură a tehnicii care se ocupă cu proiectarea și cu executarea fundațiilor. 2. Strat de teren natural pe care se sprijină o construcție cu o bază foarte mare. 3. Instituție cu caracter obștesc căreia, pentru realizarea scopurilor sale, i se afectează un fond special; așezământ. ♦ Fond constituit pentru întreținerea unei activități de interes public. [Var.: fundațiúne s. f.] – Din fr. fondation, lat. fundatio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


FUNDÁȚIE s. f. 1. temelie, bază a unei construcții, mașini, a unui utilaj etc. ◊ materia peste care se aplică îmbrăcămintea unui drum. 2. fond, bunuri donate pentru o operă de interes obștesc. ◊ instituție, așezământ creat din astfel de fonduri. (< fr. fondation, lat. fundatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FUNDÁȚIE s.f. 1. Temelie, bază, fundament (la o construcție). 2. Fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obștesc; instituție, așezământ creat din aceste fonduri. [Gen. -iei, var. fondație, fundațiune s.f. / cf. lat. fundatio, fr. fondation].
Sursa: Dicționar de neologisme

fundáție (-ți-e) s. f., art. fundáția (-ți-a), g.-d. art. fundáției; pl. fundáții, art. fundáțiile (-ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

FUNDÁȚIE, fundații, s. f. 1. Element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau ca bază de susținere a unei construcții, a unui utilaj, a unei mașini etc.; fundament, bază, temelie. ♦ (La pl.) Ramură a tehnicii care se ocupă cu proiectarea și cu executarea fundațiilor. 2. Strat de teren natural pe care se sprijină o construcție cu o bază foarte mare; strat de material așternut pe patul unui drum, peste care se aplică îmbrăcămintea rutieră. 3. Persoană juridică de drept privat, înființată printr-o donație sau printr-un legat testamentar, prin care o persoană fizică sau juridică constituie un patrimoniu destinat realizării unui scop, ideal de interes public. ♦ Fond constituit pentru întreținerea unei activități de interes public. [Var.: fundațiúne s. f.] – Din fr. fondation, lat. fundatio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)