FOTOELECTRÓN, fotoelectroni, s. m. Electron emis prin efect fotoelectric. – Din fr. photoélectron.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a FOTOELECTRÓN s. m. electron emis de o suprafață metalică pe care cade un fascicul de radiații. (< fr. photoélectron)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FOTOELECTRÓN s.m. (Fiz.) Electron emis de o suprafață metalică pe care cade un fascicul de radiații. [Cf. fr. photoélectron].
Sursa: Dicționar de neologisme
fotoelectrón s. m., pl. fotoelectróniSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FOTOELECTRÓN, fotoelectroni, s. m. Electron emis prin efect fotoelectric. – Din fr. photoélectron.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)