Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele formal:

FORMÁL, -Ă, formali, -e, adj. 1. Privitor la formă, care ține de formă, de aparență. ♦ (Adverbial) În aparență. 2. Formulat precis; categoric, expres. 3. Pătruns de formalism; făcut de formă (7). 4. (Despre unele acte juridice) Care necesită anumite forme pentru a fi socotit legal și valabil. – Din fr. formel, lat. formalis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


FORMÁL, -Ă adj. 1. referitor la formă, care ține de aparență. ◊ (despre logică) care studiază formele logice ca independente de conținutul lor concret determinat. ◊ (despre concepte) care nu are referință externă. ◊ (adv.) în aparență. 2. formulat în termeni preciși, categorici. 3. făcut din formalism, de formă; superficial. 4. (jur.; despre acte) care, pentru a fi valabil, necesită anumite forme. 5. ceremonios, solemn. 6. (inform.) gramatică ~ă = vocabularul și regulile necesare descrierii limbajelor; limbaj ~ = limbaj generat de o gramatică formală. (< fr. formel, lat. formalis, engl. formal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FORMÁL, -Ă 1. Făcut din formalism, de formă. 2. Referitor la formă, al formei. 3. Formulat în termeni preciși, categorici. [Cf. it. formale, fr. formel, lat. formalis].
Sursa: Dicționar de neologisme

*formál, -ă adj. (lat. formalis). Relativ la formă: parte formală. În formă, împlinind toate formalitățile, pozitiv, precis: divorț, refuz formal. Adv. În mod formal: a refuza formal.
Sursa: Dicționaru limbii românești

formál adj. m., pl. formáli; f. formálă, pl. formále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

formal a. 1. relativ la formă: parte formală; 2. în formă, preciz: refuz formal.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FORMÁL, -Ă, formali, -e, adj. 1. Privitor la formă, care ține de formă, de aparență. ♦ (Adverbial) În aparență. 2. Formulat precis; categoric, expres. 3. Pătruns de formalism; făcut de formă (7). 4. (Despre unele acte juridice) Care necesită anumite forme pentru a fi socotit legal și valabil. – Din fr. formel, lat. formalis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)