FOREHAND s.n. (op. backhand) Lovitură a mingii la tenis executată în așa fel încât mâna care ține racheta are palma îndreptată în afară, nu spre corp. [Pron. forhénd, pl. -duri, var. forhend s.n. / < engl. forehand].
Sursa: Dicționar de neologisme
*fórehand (angl.) [pron. fórhend] s. n., pl. fórehanduriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
FÓREHAND, forehanduri, s. n. Lovitură executată cu partea exterioară a rachetei sau a paletei de tenis. [Var.: fórhend s. n. – Pr. forhend] – Cuv. engl.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)