FONOLÓG, -Ă, fonologi, -ge, s. m. și f. Persoană specializată în fonologie. – Din fr. phonologue.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
FONOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în fonologie. (< fr. phonologue)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FONOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în fonologie. [< fr. phonologue].
Sursa: Dicționar de neologisme
FONOLÓG, -OÁGĂ, fonologi, -oage, s. m. și f. Persoană specializată în fonologie. – Fr. phonologue (< gr.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne fonológ s. m., pl. fonológiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FONOLÓG, -Ă, fonologi, -ge, s. m. și f. (Rar la f.) Persoană specializată în fonologie. – Din fr. phonologue.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 