FONIÁTRU, -Ă, foniatri, -e, s. m. și f. Specialist în foniatrie. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. phoniatre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a FONIÁTRU, -Ă s. m. f. medic specialist în foniatrie. (< fr. phoniatre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FONIÁTRU, -Ă s.m. și f. Medic specialist în foniatrie. [< fr. phoniatre].
Sursa: Dicționar de neologisme
foniátru (-ni-a-tru) s. m., art. foniátrul; pl. foniátri, art. foniátriiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FONIÁTRU, -Ă, foniatri, -e, s. m. și f. Specialist în foniatrie. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. phoniatre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)