Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele fix:

FIX, -Ă, ficși, -xe, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu-și schimbă locul sau poziția; nemișcat, neclintit. ♦ Care este solidar cu un element la care se află atașat. Șurub fix. ♦ Care rămâne oprit asupra unui anumit punct. Privire fixă. ♦ Care nu se schimbă, nu variază; stabil. Preț fix.Idee fixă = idee care preocupă permanent pe cineva, care îl împiedică să se gândească la altceva; obsesie. 2. (Despre ore) Precis, exact. – Din fr. fixe, lat. fixus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


FIX, -Ă adj. 1. (și adv.) care nu se poate mișca sau muta; neclintit, nemișcat. 2. neschimbat, care nu se schimbă, nu variază. ♦ idee ~ă = ideea care preocupă permanent pe cineva; obsesie, fixație. 3. care nu se descompune. ◊ care se elimină greu. 4. precis, exact. (< fr. fixe, lat. fixus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

FIX, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Care nu se poate mișca sau muta; neclintit, nemișcat. 2. Neschimbat, care nu se schimbă, nu variază. 3. Care nu se descompune. ♦ Care se elimină greu. 4. Precis, exact. [< fr. fixe, cf. lat. fixus].
Sursa: Dicționar de neologisme

fix, fixuri s. n. 1. idee fixă, fixație, manie. 2. (tox.) injecție intravenoasă cu un drog (de regulă, heroină).
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*fix, -ă adj. (lat. fixus, part. d. figere. V. înfig, afix, prefix, sufix). Care stă loculuĭ: stea fixă. Determinat: termin [!] fix. Invariabil: preț fix. Ideĭe fixă, la care te gîndeștĭ continuŭ, nu țĭ-o schimbĭ și cauțĭ s´o execuți. Chim. Corp fix, care nu se volatilizează, ca auru, cărbunele ș. a. Adv. În mod fix, precis, tocmaĭ: e amează [!] fix, e treĭ fix (precis ora a treĭa), vino la treĭ fix.
Sursa: Dicționaru limbii românești

fix adj. m., pl. ficși; f. fíxă, pl. fíxe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

fix a. 1. care nu-și schimbă locul: punct fix, stele fixe; 2. care nu variază: preț fix; idee fixă, de care mintea e necontenit obsedată.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

FIX, -Ă, ficși, -xe, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu-și schimbă locul sau poziția; nemișcat, neclintit. ♦ Care este solidar cu un element la care se află atașat. Șurub fix. ♦ Care rămâne oprit asupra unui anumit punct. Privire fixă. ♦ Care nu se schimbă, nu variază; stabil. Preț fix.Idee fixă = idee care preocupă permanent pe cineva, care îl împiedică să se gândească la altceva; obsesie. 2. (Despre ore) Precis, exact. – Din fr. fixe, lat. fixus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)