FILIMÍCĂ s. f. Plantă erbacee decorativă și medicinală, cu miros plăcut și puternic, cu flori galbene-aurii sau galbene-roșietice (Calendula officinalis). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a filimícă (-ci), s. f. – Gălbenele (Calendula officinalis). Origine necunoscută. Pare cuvînt identic cu hilimoacă, s. f. (plantă, Iuniperus nana). Ar putea fi deformare de la firimică, dim. de la fărîmă alterat de încrucișarea cu fir, ca firimiță.Sursa: Dicționarul etimologic român
filimícă și (Ban.) călinícă f., pl. ele saŭ icĭ, ca rîndunicĭ (dim. d. călină). Roșioară, rujnică, o plantă erbacee din familia compuselor, cu frunzele cam dințate, cu florĭ galbene auriĭ saŭ galbene roșiatice, cu achene lungĭ, încîrligate și țepoase (caléndula [arvénsis și officinális]). – Pop. și hilimică.
Sursa: Dicționaru limbii românești
FILIMÍCĂ s. f. Plantă erbacee, decorativă și medicinală, din familia compozitelor, cu miros balsamic puternic, înaltă de 30-50 cm, cu flori portocalii, dispuse în capitule, și fructe achene (Calendula officinalis).Sursa: Dicționar enciclopedic filimícă s. f., g.-d. art. filimélei/filimícii; pl. filiméle/filimíci, art. filimélele/filimícileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FILIMÍCĂ, filimele, s. f. Plantă erbacee decorativă și medicinală, cu miros plăcut și puternic, cu flori galbene-aurii sau galbene-roșietice (Calendula officinalis). [Pl. și: filimici] – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) FILIMÍCĂ s. f. Plantă erbacee decorativă și medicinală, cu miros plăcut și puternic, cu flori galbene-aurii sau galbene-roșietice (Calendula officinalis). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
filimícă (-ci), s. f. – Gălbenele (Calendula officinalis). Origine necunoscută. Pare cuvînt identic cu hilimoacă, s. f. (plantă, Iuniperus nana). Ar putea fi deformare de la firimică, dim. de la fărîmă alterat de încrucișarea cu fir, ca firimiță.Sursa: Dicționarul etimologic român filimícă și (Ban.) călinícă f., pl. ele saŭ icĭ, ca rîndunicĭ (dim. d. călină). Roșioară, rujnică, o plantă erbacee din familia compuselor, cu frunzele cam dințate, cu florĭ galbene auriĭ saŭ galbene roșiatice, cu achene lungĭ, încîrligate și țepoase (caléndula [arvénsis și officinális]). – Pop. și hilimică.
Sursa: Dicționaru limbii românești
FILIMÍCĂ s. f. Plantă erbacee, decorativă și medicinală, din familia compozitelor, cu miros balsamic puternic, înaltă de 30-50 cm, cu flori portocalii, dispuse în capitule, și fructe achene (Calendula officinalis).Sursa: Dicționar enciclopedic filimícă s. f., g.-d. art. filimélei/filimícii; pl. filiméle/filimíci, art. filimélele/filimícileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită FILIMÍCĂ, filimele, s. f. Plantă erbacee decorativă și medicinală, cu miros plăcut și puternic, cu flori galbene-aurii sau galbene-roșietice (Calendula officinalis). [Pl. și: filimici] – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)