FIBRÍNĂ, fibrine, s. f. Proteină de culoare albă-cenușie, care se găsește în sânge și în limfă și care provine din fibrinogen, în timpul coagulării sângelui. – Din fr. fibrine.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a FIBRÍNĂ s. f. substanță organică proteică, alb-cenușie, în sânge și în limfă, care intervine în procesul de coagulare. (< fr. fibrine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FIBRÍNĂ s.f. Substanță organică proteică aflată în sânge și care intervine în procesul de coagulare. [< fr. fibrine].
Sursa: Dicționar de neologisme
*fibrínă f., pl. e (d. fibră). Chim. O materie albuminoidă albă, fără gust și fără miros care intră în compozițiunea sîngeluĭ, chiluluĭ, mușchilor ș. a. Ĭa [!] apare în momentu coagulăriĭ sîngeluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
fibrínă (proteină) (fi-bri-) s. f., g.-d. art. fibríneiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită fibrină f. substanță organică ce s´află în sângele animalelor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
FIBRÍNĂ s. f. Proteină de culoare albă-cenușie, care se găsește în sânge și în limfă și care provine din fibrinogen, în timpul coagulării sângelui. – Din fr. fibrine.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)